Allicia

Nu de putine ori mi s-a intamplat sa raman blocata in fata raftului cu vinuri de la supermarket, nestiind ce sa aleg dintre atatea nume si soiuri, dintre atatea sticle si etichete finute. Ce-i drept, n-am avut niciodata un interes deosebit pentru vinuri, insa descopar ca aceasta usoara “limitare” nu-mi aduce nimic in minus, dar nici in plus.

Iata deci cum am pornit intr-o cautare de informatii de baza legate de vinuri, acele lucruri pe care trebuie sa le stii neaparat, daca esti interesat de ceea ce consumi; un fel de “tabla adunarii” a oenologiei. Voi incepe cu o definitie, apoi am sa povestesc, pe scurt, despre tipuri si soiuri de vinuri si, mai ales, cu ce mancaruri se potrivesc si la ce ocazii.

Generalitati

Vinul este o bautura alcoolica cu o compozitie chimica complexa, obtinuta prin fermentarea mustului de struguri de diverse tipuri. Termenul provine din latina: vinum. Desi poate fi obtinut si din alte fructe (exemplu : vinul de soc), spunand “vin” ne referim la vinul de struguri.

Vinurile se clasifica dupa gust, aroma, culoare, buchet (buchetul mai placut se obtine prin invechire, in urma unui proces de esterificare a unei cantitati mici de alcool cu acizii organici din vin), continut in alcool (vinul natural are intr 7-16% alcool), continut in zahar (vinuri seci, demiseci si dulci) si efervescenta (inainte de imbuteliere se adauga licoare de zahar – pentru sampanie – sau bioxid de carbon – pentru vinuri spumante).

Dupa cum stim cu totii, vinurile sunt albe, rosii sau rose.

Vinurile albe

Cel mai usor dintre vinurile albe este Sauvignon Blanc, recunoscut pentru aromele de citrice. Este un vin uscat, accesibil, care merge foarte bine cu mancarurile usoare, cu carnea alba sau fructe de mare.

Chardonnay-ul este un vin foarte echilibrat si poate fi consumat cu mancaruri usurele, gratare, paste.

Alte tipuri de vinuri albe sunt Riesling si Muscat Ottonel. Acesta din urma are o tarie de 11,5 – 12%, are o culoare galben-pai si o aroma tipica de muscat care poate evolua prin invechire de scurta durata intr-un buchet complex, gust fin si delicat.

Vinurile rosii

Cel mai cunoscut vin rosu este Cabernet Sauvignon, un vin cu o aroma deosebit de intensa si gust bogat, un vin care trebuie asortat mancarurilor grele. Senzatia de gura uscata data de acest vin se datoreaza taninului din compozitie.

Ceva mai accesibil este Merlot-ul, potrivit neinitiatilor. Este mai putin sec decat Cabernet, dar are gust de ierburi aromate si tente de afine. Poate fi asortat multor mancaruri, atat specialitatilor italienesti, cat si preparatelor de vita sau miel.

Mai putin indraznet este Pinot Noir, find un vin rosu usor si delicat, insa plin de complexitate. Merge foarte bine cu mancaruri mai usoare, dar bogate in vitamine, cu carne de pui, somon, miel, sunca sau carne de porc.

Cel mai usor dintre vinurile rosii este Zifandelul, plin de arome si mirodenii. Este excelent cu branzeturi, paste sau carne rosie.

Vinurile rose

Aceste tipuri de vin se obtin prin procedee speciale, care au la baza transferarea pigmentului strugurelui rosu in vinul alb, obtinandu-se acea culoare rozalie. Sunt vinuri usoare si dulcegi, dar si foarte seci. Cateva exemple: Pinot Gris, Blanc du Pinot Noir, Cabernet Blanc sau White Zifandel. Vinurile rose merg foarte bine cu mancarurile usor condimentate.

La noi in tara, cele mai cunoscute tipuri de vin sunt Muscat Ottonel, Riesling, Sauvignon Blanc, Feteasca Alba (vinuri seci sau demiseci, cu un continut in alcool de 11,5-12% si cu o finete foarte naturala), Feteasca Neagra (vin rosu cu tente rubinii, care se imbogateste si se rafineaza odata cu invechirea; continut in alcool 12-12,5%), Feteasca Regala (vin echilibrat, cu un continut mai mic de alcool, care poate fi asortat mancarurilor de peste sau fructe de mare), Grasa de Cotnari (vin alb de calitate superioara, demisec sau licoros; un vin de desert, cu o tarie ce poate depasi 15 grade) si Tamaioasa Romaneasca (vin alb de calitate inalta, dulce sau demidulce, deosebit de aromat).

Bine de stiut

Vinurile tinere, albe, nearomate se servesc in pahare cu picior, simple; la fel si pentru vinurile albe aromate si vechi (cu buchet). Acestea, alaturi de vinurile spumante (sampania), se servesc racite. Vinurile rosii, in schimb, se beau din cupe plate, scurte sau din cesti, la temperatura camerei. Coniacul (vinars) se incalzeste cu mana pe pahar, pana ce ajunge la temperatura corpului.

Vara se recomanda vinurile seci si acrisoare, care nu au un continut bogat in alcool, in timp ce iarna putem gusta vinurile rosii, mult mai tari. Primavara poate fi “asortata” unui vin pelin (alb sau rosu) sau unui vin sec-superior alb, iar toamna ramane mustului si vinurilor tinere (total fermentate sau usor dulcege).

Pentru ca asocierea dintre vinuri si mancare sa fie perfecta, trebuie sa tinem cont de anumite reguli nescrise. Trebuie stiut ca vinurile usoare se servesc inaintea celor tari, iar vinurile seci, inaintea celor dulci. La masa, se incepe cu vinul alb si se continua cu cel rosu. Mai intai, se gusta vinurile noi, apoi cele vechi.

Pentru antreuri, pregatim vinuri albe, seci, usoare, tinere, dar si spumante. La ciorbe, supe sau borsuri nu se recomanda deloc consumul de vin.

Cu orice fel de peste se bea vin alb, iar cu cat pestele este mai gras, cu atat vinul trebuie sa fie mai acidulat. Vanatul se serveste cu vinuri rosii, vechi, de calitate superioara. Pentru desert, sunt potrivite vinurile dulci sau aromate.

Una din combinatiile care distrug aromele si gustul vinurilor este aceea de vin “stins” cu cola; toata intensitatea vinului rosu dispare in dulceata sintetica a bauturii, ca sa nu mai vorbim de efectul acid pe care il are asupra organismului. Mai mult, am gasit scris cum ca si faimosul “sprit” este un amestec nedemn. Daca masa se prelungeste, vinul poate fi insotit de apa minerala (desi este preferat sifonul), insa in pahare separate.

Internetul este plin de recomandari de vinuri, dar nu si de astfel de articole, menite sa ajute pe cei cu adevarat nestiutori. Sper ca tot ce am scris aici sa usureze cautarile de prin supermarketuri. Am gasit toate acestea aici si aici, dar si intr-o carte mai veche, descoperita pe-acasa.

Sunt cateva lucruri esentiale pe care trebuie sa le stim: culoare, intensitate sau continut in alcool, caci de acolo pornesc toate. Insa daca doriti sa aflati mult mai multe, documentarea suplimentara este absolut necesara, intrucat acest domeniu este mult prea vast pentru a putea fi acoperit de unul, doua sau trei articolase.

Post a comment

Name: (required)

Email Address: (will not be published) (required)

URL:

Comments:

Go back to homepage