Si totusi e cald rau…

Incep sa duc o viata de sotie. Fara acte. Concubina, deci?

Revin. Viata de sotie.

Nu putini au fost aceia surprinsi de alegerile mele si de toleranta de care dau dovada cand e vorba de anumite lucruri “de simtamant”. Si eu am ramas uimita. Dar unele dintre noi ne prostim odata cu varsta si cu ideea de “relatie”. Devenim “femei de casa”. A dracu’ drama mai e si asta.

Viata asta atasata alteia e o chestiune de alegere. Gatesc pentru ca vreau, fac curat pentru ca oricum oamenii trebuie sa-si spele rahatul lasat in urma, spal si calc pentru ca-mi place sa miroasa totul a curat, nu a RATB. Atributiile “nocturne” ale femeii sunt indeplinite by default, cu mare placere, entuziasm si pasiune creativa. Mai rar asemenea potriviri…

Dar mi-e dor de mine, aia care nu statea locului prea mult, aia careia ii suna telefonul in draci in unele zile, iar in altele se simtea uitata de lume. Mi-e dor de noi locuri de baut o cafea si fumat prea mult, locuri despre care auzeam si-n care intram de curioasa, cu gandul pus pe analizat meniul, servirea, baia si toate detaliile astea care fac diferenta. Mi-e dor de oameni ca mine, de vorbit in romano-engleza generatiei mele despre toate nimicurile lumii.

Mi-e doar dor. Inca nu tanjesc. Stii cum se spune…”can’t have them all”.

Cat despre viata de nevasta…cel mai dureros mi se pare sa vad ca e adevarat cand oamenii spuneau ca_cheia unei relatii reusite (sau macar ok) este compromisul. Aici e o adevarata drama…

Current Mood:Bored emoticon Bored

TrackBack

TrackBack URL for this entry:
http://www.chocolatefrenzy.net/si-totusi-e-cald-rau/trackback/

Comments

haha. gospodino!

pai daca esti asa patrunsa de faptu’ ca esti nevasta, o sa ajungi sa duci o viatza de nevasta :)

si ma intreb unde e drama in asta. in a fi “nevasta”, adica. nu treaba cu compromisurile.

eu ma mir ca n-ai inteles pina acum in ce fel sta treaba cu compromisurile. adica asta mi se pare mai dramatic decit viata de “nevasta” - care apropo, daca stii cum s-o iei, nici n-o s-o simti.:) pina la urma ce te face “nevasta”? ca ai spus “da” colo si colo si o hirtoaga care certifica asta. cred ca termenu’ in sine te apasa pe tine de fapt.:)

Toata chestia asta cu “viata de nevasta” suna a cliseu mostenit de o cultura de la o alta (sau de o generatie de la altele, depinde de perspectiva).
Si cum lucrurile se schimba, la fel si ideea de a fi sotie ar trebui sa se adapteze din mers vremurilor si sa nu mai sune asa incercata de compromisuri.
Cred ca nu trebuie sa apelezi la ideea conform careia “pentru a fi ceea ce trebuie sa fii trebuie sa nu mai fii ceea ce esti” si sa ramai aceeasi, doar ca in alt context.
Nu poate sa fie asa greu. Numai ca nu depinde doar de tine:)

“sunt tanar, doamna”. nu le stiu pe toate.

Pentru a te bucura de frumosul absolut si unic trebuie sa renunti la frumosul comun.
o zi minunata iti doresc

Post a comment

Go back to homepage