Allicia

A nins mai putin, dar e mai rece ca niciodata, cel putin un “niciodata” pe care l-am prins si mi-l amintesc si eu. In Valcea, vreau sa spun. Oricum, suntem niste fericiti, ca nu bate viscolul de Bucuresti si pot merge dreapta pe strada, fara sa-mi planga ochii de vant sau sa-mi cocosez spatele de ger.

Acasica e bine, mama face ceva bun si dulce, iar eu ma delectez cu niste melodii deloc genul meu, dar care ma batzaie pe fotoliu. Le-am descoperit in timpul jocurilor de rummy de la rebeliune, prin playlistul lu’ Grasu. Are blog, umblati pe acolo si ascultati-le pe asta, asta, aceasta si cu asta. Brace yourselves.

Iar maine ma indrept spre Capitala, caci am uitat sa-mi iau niste materiale si am de facut un referat (pe post de colocviu) in timp record. Nu stiu ce sa ma fac cu bagajele, pentru ca vor fi o tona, sunt ferm convinsa, iar Bucurestiul pare ingropat in nametzi. Am sa “fac show”, cum imi povestea cineva ca faceau doua fete cu trolerele prin zapada. Ce-o sa ma distrez.

Post a comment

Name: (required)

Email Address: (will not be published) (required)

URL:

Comments:

Go back to homepage