Allicia

am mai avut un post de genul acesta, daca nu ma insel, chiar cu acelasi titlu.

simt ca nu mai pot sa nimic in unele zile. jumatate din saptamana trece cu o viteza fenomenala, nici nu-mi dau seama ce fac, pe cine sa mai ascult si cu cine sa mai vorbesc…iar cealalta bucata de saptamana trece recapituland toate astea. sa spunem ca ma odihnesc si-ncerc sa-mi revin, dar nu-mi iese mereu. oboseala de peste zilele “muncitoresti” se resimte si-mi fute dispozitia.

nu m-am apucat de licenta. am teancuri de articole de citit si tradus, chestii extrem de interesante si misto, majoritatea nou-noutze. dar stau acolo toate pdf-urile imprimate, ca alex trebuie sa alerge la nu stiu ce intalnire a nu stiu carei asociatii, alex trebuie sa faca rost de nu stiu ce invitatii, alex trebuie sa stea pe net si alex trebuie sa-si suceasca laboratoare, ca sa ajunga la un liceu, pentru ore de practica pedagogica…si mai trebuie sa mearga si pe la scoala, cate 6 pana la 10 ore pe zi.

alex e reprezentant de an terminal pe sistem bologna. se discuta si rasdiscuta examenul de licenta, ala scris, ca noi n-avem cu cine sa ne luptam si sa dam doar o proba, asa cum face restul lumii normale. alex sta cu griji ca urla prin consilii si tot profii dau examenele, ca daca se hotaraste ceva, nu vor fi ceilalti multumiti si ca i se vor sparge toate oalele existente in acest moment la horezu, tocmai in capsorul ei mare. si tot alex chiuleste de pe la tot soiul de laboratoare, ca sa ajunga si la consilii…si i se reproseaza ca nu e reprezentant bun, ca nu vine la cursuri sau partiale.

cred ca m-a mancat rau de tot cand am hotarat sa ma bag in asa ceva.

mi-e groaza de licenta. mi-e groaza de examenul la organica, pentru ca, oricat de dulce e materia, e multa si stufoasa. mi-e si mai groaza de cataliza, pentru ca e cel mai prost curs la care am asistat vreodata (si chiar m-am dus), pentru ca proful e un chimist excelent, dar un pedagog…pai…nu prea e pedagog.

habar nu am la ce master sa ma duc. vreau sa fac si-un mba, da’ cine stie daca mai am timp si bani de ala, ca o sa vreau sa mai ies din camin, nu sa stau toata viata in brancoveanu. deja ma gandesc ca n-o sa ma pot angaja nicaieri si, chiar de gasesc o superoferta, n-o sa-i fac fatza, pentru ca sunt perfectionista cand e vorba de timp si bani.

o sa mor numa’ de griji, nici macar de vieti anoste. azi simt ca nu mai pot si nu reusesc sa ma linistesc. prea multi morcovi si, sincer, gaura e mica.