Allicia

Sunt o bestiala. Am un unchi care ma iubeste si care, desi racit cobza, a venit sa ma care din Militari, pana la usa apartamentului. Pe mine, pe Hipopotam 1 si pe Hipopotam 2, plus umbrela visnie.

Iar orasul mi s-a parut sublim. Mai bine ca e zapada, mai sta lumea si in casa si mediteaza la ale sufletului, nu numai la “ce oras de cacat” e asta. Ca te si saturi sa-ti injuri patria, uneori mai ajungi sa te gandesti si la tine, la familie si la ce faci tu pentru patrie, nu?
Sunt intr-o dispozitie distractiva. Pazea, sa nu te pricopsesti cu alte sms-uri.

Si repet…orasul e sublim! Parcarea jegoasa din spatele blocului n-a aratat niciodata mai bine ca acum, cand e alba complet; zapada straluceste, in ciuda frigului de-ti taie fatza; rablele abandonate sunt albe, iar absolut orice masinarie, plugushor, Oltcit sau Audi de culoare rosie, acoperite cu zapada, mi-l aduc pe Mos Craciun in cap, desi abia ce-a plecat! Pai cum sa nu te bucuri de asa ceva?
Iar sfatul meu ar fi sa nu ne plangem de zapada de acum, macar e toata compacta, scartaie sub picioare si mai-mai ca m-as duce cu sania sa-mi fac abonament la RATB, asa de vesela e privelistea…Ci sa ne gandim ca, dupa un inghetz crunt, zapada se va topi. Sa vezi atunci Bucuresti inundat, mocirlit si jegos, balti si masini stropitoare de ape murdare. Atunci da, am sa inteleg orice furie.

Post a comment

Name: (required)

Email Address: (will not be published) (required)

URL:

Comments:

Go back to homepage